Editorialul

VIATA DE LICEU PRIN OCHII UNUI BOBOC!


Asa cum toata lumea stie atunci cand schimbi ceva in viata ta incepi o noua etapa in care trebuie sa te acomodezi incetul cu incetul.Vom trece la un alt nivel, va fi din ce in ce mai greu decat in clasele primare, vom incerca pecat cu putinta sa facem fata chiar daca acesta este un capitol nou pe care il vom urma.


Cred ca multi dintre cei care merg la liceu, sunt foarte stresati, deoarece se gandesc la ce va urma, mai ales la cum vor evolua lucrurile in continuare.Va trebui sa se obisnuiasca cu noile reguli ale liceului respectiv cu noii profesori si cel mai greu va fi sa isi faca noi prieteni, deoarece nu se stie daca acestia vor pica in aceiasi clasa alaturi de colegi din scoala generala, de aceea va trebui sa fim pregatiti pentru orice.


Va trebui sa trecem peste orice obstacol, chiar daca n-i se va parea greu, nu trebuie niciodata sa ne dam batuti si sa fim tot mai puternici.


In liceu, anturajul este la el acasa, tentatiile vor fi din ce in ce mai mari. Diversi colegi vor incerca sa ne atraga spre multe lucruri mai putin bune, se vor impune prin aspectul lor sau ceilalti de ani mai mari se vor da un pic mai cu tupeu. Asta nu trebuie sa ne impiedice ori sa intimideze, avem un scop precis pentru care am venit si numai cu ajutoru curajului putem sa le facem fata, atat lor,cat si tentaiilor si vietii ce va sa vina.


Sunt convins ca fiecare dintre voi si-a ales un drum si un tel in viata, chiar daca varsta este un pic cam frageda, insa sunt convins ca ne vom intalnii peste catva ani mai puternici, mai bine pregatiti si sa incercam sa schimbam ceva. Atat cat vom putea, datoria noastra este sa incercam.

Stirea

In loc de 12 octombrie noi am aniversat pe 9, cu trei zile mai devreme. Am urmat toti pasii protocolari, pregatind totul ca la carte. Mai intai ne-am propus o intalnire informala pe teme de invatamant, apoi un spectacol cu pronuntat caracter spaniol. S-a vorbit in spaniola si romana, Excelenta Sa vorbind bine si romaneste.

Plecarea spre teatru s-a facut cu putin timp inainte de ora 17. Domnul ambasador a avut placerea sa ma invite in limuzina diplomatica, intretinandu-ne cordial tot drumul.
Spectacolul a socat de la in ceput prin emotia creata de cele doua imnuri nationale. Am prefatat alocutiunile aniversare, dupa care domnul ambasador a vorbit destins despre Ziua Nationala a Spaniei. Dupa o ora conform intelegerii l-am condus la masina pentru ca era asteptat in Bucuresti. A ramas ca in cateva zile sa-l caut pentru demararea unui schimb scolar Spania – Romania.

A fost un vis frumos, care s-a terminat prea repede. Sotia mea e convinsa ca aceasta bucurie unica a venit ca un dar de la Dumnezeu pentru zbaterea mea in slujba limbii lui Cervantes.
Am reusit si imposibilul. Pe 9 octombrie ambasadorul Spaniei la Bucuresti a raspuns invitatiei Centrului Hispanic pe care il conduc si a venit in Focsani la Liceul Pedagogic Spiru Haret sa ne cunoasca si sa asiste la manifestarile organizate cu prilejul Zilei Nationale a Spaniei, care se sarbatoreste pe 12 octombrie.

Am fost incantat de aceasta prezenta, reusind sa conduc totul dupa regulile impuse de protocolul diplomatic. S-a intalnit cu elevii si profesorii Liceului, a asistat la un spectacol preponderent pe teme spaniole si in limba spaniola. Totul a fost de vis. Televiziunile si ziarele locale au consemnat multumitor evenimentul.